Contrafacerea si frauda – Cum pot sti consumatorii ce primesc?
De la medicamente pana la piese de avion, comertul cu produse contrafacute se ridica la peste 500 miliarde de dolari anual – ceea ce reprezinta intre 5 % si 7 % din totalul comertului international – iar aceste cifre cresc de la an la an. Rezultatele constau in bunuri periculoase, defectari premature, cresterea preturilor produselor legitime si o pierdere a increderii consumatorilor.
Prin urmare, cum ar putea sa aiba consumatorii incredere in declaratiile facute de producari si de distribuitori? Isi fac oare treaba agentiile insarcinate cu asigurarea respectarii reglementarilor? Si cum poate ajuta ISO?
Acestea au fost intrebarile puse in cadrul atelierului anual al Comitetului ISO pentru politica de consum (ISO/COPOLCO), organizat pe tema “ Cum pot sti consumatorii ce primesc? ” si gazduit de Ministerul Industriei si Comertului in Nadi, Fiji, in luna mai a acestui an. Peste 145 de reprezentanti ai organizatiilor consumatorilor, ai autoritatilor publice si ai unor ramuri industriale, din peste 20 de tari, s-au reunit pentru a discuta despre modalitatile prin care standardele internationale si programele adecvate de supraveghere a pietei pot proteja sanatatea si siguranta consumatorilor, pot combate frauda si pot preveni descrierea inexacta si inselatoare a produselor.
“Planul strategic ISO 2011-2015 recunoaste ca recomandarile si implicarea consumatorilor sunt esentiale pentru performanta de ansamblu si pentru succesul ISO,” a explicat presedinta ISO/COPOLCO, Norma McCormick. “Obligatia ISO/COPOLCO este de a garanta ca preocuparile consumatorilor sunt luate in considerare in cadrul standardelor ISO. Punem la dispozitie un forum pentru a identifica si a-i recomanda Organizatiei Internationale pentru Standardizare noile domenii de actualitate care ii intereseaza pe consumatori.”
O problema mai ampla
Consumatorii din intreaga lume, insa in special cei din zonele sarace si izolate, sunt victimele unor fenomene ca dubla etichetare, imitatiile, informatiile incomplete, ambalajele inselatoare, pretentiile false si masuratorile eronate sau necorespunzatoare. “Regiunea Pacificului a fost o tinta usoara pentru exportatorii de produse ieftine, de calitate inferioara si contrafacute, ” a spus in discursul sau de deschidere procurorul general si ministrul industriei si comertului din Fiji, Aiyaz Sayed-Khaiyum.
“ Va rog sa va ganditi … de ce aceste bunuri se preteaza atat de bine la acest gen de trafic, ” a adaugat el. “Nu este vorba numai despre companii fara scrupule si despre strategii de marketing, ci sunt probleme care tin si de aplicarea legilor, de caracterul adecvat al resurselor si, bineinteles, de saracie … Cererea creeaza oferta.”
De exemplu, amenzile care sunt disproportionat de mari vor da nastere la mita si la coruptie. In mod similar, o populatie saracita isi va asuma riscul de a cumpara produse contrafacute daca nu si le pot permite pe cele de marca. Solutiile trebuie sa tina cont de problemele locale specifice, iar sensilibizarea trebuie sa se adreseze atat consumatorilor, cat si intreprinderilor.
Participantii au ajuns la concluzia ca exista mai multi factori care alimenteaza contrafacerea si frauda:
• Cresterea volumului comertului international si avantul comertului electronic;
• Lipsa de sensibilizare si de informare a consumatorilor;
• Implicarea crimei organizate;
• Lipsa de asprime si incoerenta reglementarilor si a sanctiunilor din domeniu;
• Cererea exprimata de consumatori si presiunea economica impusa de preturile ridicate si de saracie.
Si noi suntem o parte a problemei
Consumatorii trebuie sa ia, totusi, decizii responsabile si in cunostinta de cauza atunci cand fac cumparaturi, a insistat dna McCormick. “Trebuie sa recunoastem ca noi, consumatorii, suntem o parte a problemei. In consecinta, este important ca tot noi sa devenim o parte a solutiei.”
Participantii au tinut sa sublinieze in mod repetat ca si consumatorii au responsabilitatea de a fi informati si vigilenti. Contrafacerea si frauda ne pun in pericol propria siguranta, dar si pe cea a familiilor noastre. Deci ce putem sa facem? Putem sa facem fotografii. Putem sa recunoastem marcile de calitate. Si, daca un produs ni se pare suspect, putem sa il semnalam, a fost sfatul dat de Rae Dulmage, directorul departamentului de standarde din cadrul Underwriters Laboratories Canada – o organizatie care isi exprima pozitia energica in lupta impotriva contrafacerii prin educatie, reglementari si parteneriate.
“Daca pretul e prea bun ca sa fie adevarat, trebuie sa va intrebati de ce, ” a adaugat Doug Geralde, consilier in relatia cu organismele de reglementare la Asociatia Canadiana de Standarde. El a sfatuit consumatorii sa verifice ambalajele si etichetele, sa se informeze in privinta retragerii de pe piata a anumitor produse, sa le aduca la cunostinta producatorilor daca exista probleme legate de produsele lor si sa cumpere din surse demne de incredere.
Geralde a mai subliniat, insa, ca responsabilitatea de a lupta impotriva produselor contrafacute incepe de la producatori si de la distribuitori. “Daca detineti o marca mondiala, exista toate sansele ca pe undeva prin lume sa se fabrice imitatii ale ei, ” a avertizat el, recomandandu-le fabricantilor sa promoveze trasabilitatea bunurilor de-a lungul lantului de aprovizionare, sa isi proiecteze produsele gandindu-se in primul rand la siguranta, sa monitorizeze piata si sa incurajeze supravegherea acesteia.
Nimic de declarat
“ Vamile sunt chiar in centrul luptei impotriva contrafacerii si fraudei,” a spus dl Watisoni Rauicava, directorul Autoritatii Nationale a Vamilor si Controlului Frontierelor si al Administratiei Fiscale din Fiji.
Cu toate acestea, agentii vamali nu au intotdeauna suficienta experienta si nu dispun de destule cunostinte. Pentru a impartasi informatiile si cele mai bune practici, este nevoie de o stransa colaborare intre agentiile guvernamentale si sectorul privat, cu scopul de a depista si de a confisca bunurile contrafacute la frontiera. Dupa cum a spus pe aceasta tema secretarul general al Organizatiei Mondiale a Vamilor la un congres, “ Fiecare dintre noi are cate un rol de jucat, insa trebuie sa ne jucam rolul impreuna ”.
Solutii imaginabile
Parteneriatul si cooperarea nu sunt notiuni straine de sistemul ISO, care reuneste partile interesate pentru a dezvolta impreuna solutii practice la nivel mondial. Exista doua comitete ISO relevante in mod special in aceasta privinta:
• ISO/PC 246, Instrumente impotriva contrafacerii
• ISO/TC 247, Masuri de prevenire si de control al fraudei
Standardele elaborate de aceste comitete vor ajuta la prevenirea, detectarea si controlarea fraudelor legate de identitate si de produse, fraudelor financiare, sociale si economice. Favorizand stabilirea unor masuri fiabile de autentificare si de securitate, aceste standarde le vor da incredere atat consumatorilor, cat si puterii publice si industriei.
Standardul ISO 12931:2012, Criterii de performanta pentru solutiile de autentificare utilizate in combaterea contrafacerii bunurilor materiale, dezvoltat de ISO/PC 246, a fost deja publicat. Standardul va ajuta organizatiile de toate tipurile si marimile sa isi valideze autenticitatea bunurilor materiale.
ISO/TC 247 mai lucreaza in momentul de fata la alte doua standarde:
• Un sistem de management al securitatii pentru masurile de prevenire si de control al fraudei;
• O metoda impotriva contrafacerii, de urmarire si de trasabilitate, care utilizeaza identificatorul unic prin numerotare.
O masura mai mica
Un alt domeniu unde putem gasi solutii este metrologia – stiinta masurarii, a explicat John Birch, membru onorific in consiliul de administratie al Organizatiei Internationale de Metrologie Legala. Masuratorile standardizate pot fi folosite pentru a proteja consumatorii impotriva inselaciunilor si fraudelor care au legatura cu masurarea.
De-a lungul timpului, frauda a fost un fenomen larg intalnit in masuratorile comerciale, practicantii ei ajutandu-se de lipsa de transparenta, de manipularea tehnologiei pentru a distorsiona rezultatele (de exemplu, taximetrele) sau, pur si simplu, de utilizarea unor cantitati necorespunzatoare. De pilda, petrolul se vinde in functie de volum si nu de continutul de energie, insa variatiile de temperatura pot determina falsificarea masuratorii cu pana la 2 % din volum.
Ce se poate face pentru a proteja consumatorii de astfel de diferente intre masuratori? Este posibila luarea unor masuri ca: prevederea unor cerinte standard, impunerea unei ambalari la dimensiuni standard, a unor etichete clare si adecvate, care sa indice cantitatile, stabilirea unui pret pe unitate si adoptarea marcilor de calitate – masuri cu atat mai importante, cu cat, in momentul de fata, pe piata produselor alimentare predomina bunurile preambalate, destinate tot mai mult exportului.
Respectarea promisiunilor
“ Sa promiti este un lucru, sa-ti respecti promisiunea e alt lucru. Este nevoie de dovezi care sa ia forma unei evaluari a conformitatii, ” a precizat Olivier Peyrat, directorul general AFNOR, membrul ISO reprezentand Franta.
Comitetul ISO de evaluare a conformitatii (ISO/CASCO) a dezvoltat numeroase standarde si linii directoare pentru testarea, inspectarea si implementarea sistemelor de management, pentru a le garanta consumatorilor ca stiu ce li se vinde. “ Pentru acele companii care sunt prea noi, prea mici sau prea izolate, o evaluare adecvata a conformitatii, de preferat in acord cu un standard international, poate ajuta la castigarea increderii consumatorilor, ” a spus dl Peyrat.
El a mai sugerat si ca implementarea standardului ISO 26000 referitor la responsabilitatea sociala poate intari increderea consumatorilor.
Supravegherea pietei
Standardele de evaluare a conformitatii pot fi folosite si la supravegherea pietei, care este una dintre solutiile esentiale de lupta impotriva contrafacerii asupra carora s-au inteles participantii.
Guvernele ar trebui sa creasca puterea de reglementare a supravegherii pietei si a protectiei consumatorului, potrivit lui Graeme Drake, care a vorbit in numele Comisiei Economice ONU pentru Europa (CEE – ONU). El a mai scos in relief si ideea ca standardele internationale pentru o terminologie armonizata privind supravegherea pietei pot ajuta statele sa colaboreze mai usor.
“ Cazurile de neconformitate si de contrafacere sunt in crestere si devin tot mai greu de detectat, ” a spus el. CEE – ONU lucreaza la combaterea acestor tendinte facand recomandari guvernelor, dezvoltand o baza de date a autoritatilor de supraveghere a pietei, promovand cele mai bune practici si crescand nivelul de sensibilizare. El a mai subliniat si importanta colaborarii cu ISO, si a incurajat o cooperare mai stransa cu ISO/COPOLCO.
Constientizarea este foarte importanta
Educarea si informarea sunt de o importanta primordiala, au subliniat participantii. In sprijinul acestei teze, Premila Kumar, din partea Consiliului Consumatorilor din Fiji, a evidentiat situatia disperata a insulelor din Pacific, care se afla la mare distanta de tarile care fabrica multe dintre bunurile de care au nevoie, ceea ce le transforma in tinte extrem de vulnerabile.
Dna Kumar a explicat ca, daca un produs este retras de pe piata in alta tara, insulele Pacificului nu sunt intotdeauna informate. Si, adeseori, produsele sunt etichetate in limbi pe care locuitorii nu le inteleg. Ea a mai facut un apel pentru imbunatatirea supravegherii pietei, pentru cresterea implicarii consumatorilor si pentru masuri solide de intimidare, cum ar fi recompensareea utilizatorilor.
Indonezia a adoptat o lege de protectie a consumatorului care se refera la reglementari, la supraveghere si la educare, a spus si Nus Nuzulia Ishak, de la Ministerul Comertului din Indonezian. Ea a explicat ca supravegherea pietei este un efort comun al guvernului, societatii (consumatorilor) si ONG-urilor de protectie a consumatorilor.
Carlos Amorin de la ABNT, membrul ISO din Brazilia, a scos in evidenta problemele pe care le are de infruntat tara sa, asociate in principal unui teritoriu extins si nivelului scazut de plangeri primite de la consumatori. In ciuda acestor probleme, datorita implementarii unui sistem de inspectie si de verificare a conformitatii, Brazilia este in masura sa garanteze un nivel crescut al conformitatii.
A marca sau a nu marca?
“ Toate produsele trebuie sa fie in conformitate cu standardele si trebuie sa aiba un marcaj. Insa consumatorii nu cunosc acest lucru, deci ei nu se uita dupa asta. Nici macar unele autoritati nu stiu asta, ” a spus Guillermo Zucal din partea IRAM, membrul ISO din Argentina. Desi tara aplica sisteme de protectie a consumatorului, cea mai mare problema se dovedeste a fi informarea populatiei pe diverse teme printre care se numara si existenta marcajelor de conformitate.
Insa Arnold Pindar, de la ANEC, Organizatia Europeana a Consumatorilor, este de parere ca solutia nu consta intr-un marcaj unic. Consumatorii au mai multa incredere in marci, in detailisti sau in sfaturile primite de la prieteni decat in marcajele de certificare. Toate legile si reglementarile n-au nicio valoare cand nu exista o buna aplicare a lor si o supraveghere eficienta a pietei, a mai spus el.
Ce poate face ISO
Participantii au ajuns la concluzia ca, in lupta impotriva contrafacerii si fraudei, cooperarea internationala este un aspect esential. Ei au solicitat practici mai bune in protectia frontierelor, impartasirea informatiilor pe plan intern si extern (de exemplu, in ceea ce priveste retragerea produselor de pe piata si confiscarea lor), cresterea sensibilizarii consumatorilor (incluzand riscurile si unde se pot adresa) si mai multa transparenta si trasabilitate de-a lungul lantului de aprovizionare.
Deci cum pot fi standardele ISO de ajutor ? Standardele ISO ofera solutii practice, care pot fi implementate in intreaga lume pentru a raspunde nevoilor industriei, autoritatilor publice si consumatorilor. Standardele armonizeaza eforturile, raspandesc bunele practici si cresc increderea.
In consecinta, participantii au sugerat ca ISO sa abordeze urmatoarele domenii in lupta impotriva contrafacerii si fraudei:
• Mai multe indrumari privind supravegherea pietei;
• Incercari comparative;
• Criterii de clasificare si formate omogene pentru raportarea si partajarea datelor privind incidentele la scara mondiala. (dupa un comunicat de presa al ISO.org)