De la confortul vizual in fata monitorului computerului (ISO 9241) pana la sarcinile de lucru intelectuale pe care trebuie sa le rezolvam la birou (ISO 10075), ergonomia se afla in centrul a numeroase situatii de serviciu si trateaza subiectul confortului pe care il simtim in astfel de situatii.
Daca ergonomia se leaga de fiecare sector in care confortul uman este implicat ( de ex. scaunele din masini), ea urmareste ca scop final sa adapteze locul de munca la nevoile muncitorului. Ergonomia implica aplicarea cunostintelor despre capacitatile si limitarile umane privind constructia spatiilor de munca, servicii, sarcini, instrumente, echipamente si mediu.
Dezideratul ergonomiei la locul de munca este sa previna accidentarile si imbolnavirile (tulburarile musculoscheletale legate de munca) prin reducerea sau eliminarea expunerii lucratorilor la riscuri profesionale.
Cerintele ergonomice sunt descrise in multe feluri si destul de extins in termeni usor diferiti. Standardul de baza, ISO 6385, Principiile ergonomice in proiectarea sistemelor de lucru – tinteste nu doar sa stipuleze principiile ergonomice relative la proiectarea sistemelor de lucru, ci sa si descrie un cadru in cel mai bun sens al standardelor de baza, un standard pe care sa se poata baza alte standarde pentru subiecte specifice.
ISO 6385 ofera o cale pentru imbunatatirea conexiunii dintre utilizatorii individuali si componentele situatiei lor la serviciu – de exemplu: sarcini, echipament, spatiu de lucru si ambient – chiar de la inceputul procesului de proiectare.
Standardul ofera un cadru pentru proiectarea unor sisteme noi sau deja existente, cu accent pe usurarea comportamentului la serviciu si bunastarea utilizatorilor, de la personalul de birou pana la lucratorii la banda rulanta de asamblare. Instructiunile lui pot fi aplicate la proiectarea articolelor de uz casnic si produselor destinate activitatilor din timpul liber.
Pe langa ISO 6385, setul complet de standarde ISO/TC 159 iau in considerare siguranta industriala de prevenire, crescand performanta interactiunii dintre om si sistem si imbunatatind raportul calitate-cost al intregului sistem.