Actul Standardelor si Sigurantei Alimentare (FSSA) din 2006 stabileste responsabilitatea primara privitoare la alimentele sigure pentru producatori si furnizori cu ajutorul HACCP (analiza riscurilor si a punctelor critice de control), igienei si a practicilor de productie sustinute de un control regulat.
Exista o responsabilitate clara pentru siguranta si integritatea alimentelor in toate stadiile lantului alimentar. Acestea folosesc pentru gasirea unui raspuns calculat si potrivit care pleaca de la avertismente de imbunatatire si ajunge la retrageri de pe piata ale bunurilor – masuri de la care se asteapta sa reformeze felul in care regulamentele sunt concepute.
Potrivit doctorului J L Lewis, responsabil tehnic la Marico India, FSSA 2006, pe langa ca uneste continutul a mai multe legi, cauta sa ofere si o protectie mai buna a consumatorului si a sanatatii consumatorului, probleme netratate pana acum de Actul PFA (Prevenirea Alterarii Alimentelor) din 1954. Cuvantul siguranta nici macar nu apare in Actul PFA.
Legea acopera probleme legate de alterarea alimentelor. Legea protejeaza consumatorul impotriva alimetelor impure, nesigure si etichetate fraudulos. “Dar este inevitabil ca sub legislatia FSSA din 2006 sa fie baze stiintifice care dau piatra de temelie a obligatiilor tranzactionale si a altor acorduri. Justificarea stiintifica a masurilor care trebuie adoptate va determina ce va fi eliminat. Orice reglementare dezvoltata trebuie sa-si gaseasca autoritatea in acest act si sa fie executata in limitele si in acord cu conditiile sau cerintele atasate ei,” a declarat Lewis.
Legea alimentelor inglobata in FSSA acopera alimentele procesate si ambalate, alimentele servite in restaurante, suplimentele alimentare, alimentele-tratament si nutraceuticele (alimente care combina proprietatile nutritive cu cele farmaceutice). Suplimentele alimentare si nutraceuticele nu intrau in componenta Actului PFA. Totusi, si produsele acestea aveau nevoie de monitorizare din punct de vedere al sigurantei si al afirmatiei ca ar fi sanatoase.
Desi intentiile FSSA 2006 sunt bune, exista inca multe dezacorduri daca ele vor indeplini efectiv nevoile producatorilor indieni de alimente si pe cele ale consumatorilor. Unele prevederi ale legii sunt chestionabile, ca de pilda masurile de protectie impotriva alterarii si cele privind siguranta alimentara. De exemplu, definitia alimentelor alterate, conform noii legi, este:
“un articol alimentar este alterat numai daca este amestecat cu substante daunatoare sanatatii.”
Aceasta nu este o definitie eficienta, de vreme ce nu ofera protectie impotriva amestecarii substantelor nepotrivite – de pilda amestecul de apa cu lapte. De asemenea, accentul pus pe alimentele procesate este considerat de multi ca fiind in detrimentul sanatatii. Pe langa asta, se impotriveste obiceiurilor indiene de a folosi substante nutritive naturale. (dupa o stire www.fnbnews.com)