Tehnologia informatiei nu este inovativa doar prin prisma elementelor de design ultramodern si prin transformarea vietii de zi cu zi a oamenilor intr-una mai sanatoasa, mai confortabila, mai sigura si mai bogata ci si prin faptul ca este unul din putinele domenii unde egalitatea intre sexe este (aproape) o realitate.
In ciuda parerii incetatenite ca lumea IT apartine barbatilor, femeile au avut contributii in acest domeniu inca din cele mai vechi timpuri. Ada Lovelace, matematiciana din secolul XIX, este privita drept primul programator de computer, munca de pionierat a acesteia in domeniul IT avand un impact semnificativ si de durata. In onoarea contributiei sale, un limbaj de programare (si standard ISO totodata!) a fost numit dupa ea, ADA, dupa aproape 200 de ani !
Calauzite de Ada, participarea femeilor in domeniul IT este in crestere, din ce in ce mai multe fete alegand sa studieze domeniul IT in cadrul universitatilor. Mai jos puteti regasi un grup remarcabil de femei care ne prezinta cum propria experienta in lumea standardizarii IT le-a adus impliniri, prietenii, provocari si cateva povesti minunate.
Limbajul de programare Ada pentru o stabilitate si securitate ridicata
Deseori folosit in cadrul activitatii de control al traficului aerian, in cadrul operatiunilor bancare si in alte domenii ce implica riscuri crescute, ca urmare a stabilitatii excelente, limbajul de programare Ada a devenit mai sigur si mai flexibil o data cu cea de a treia editie a standardului ISO 8652 : 2012, Tehnologia informatiei – Limbaje de programare – Ada.
Pe langa alte imbunatatiri, cea mai noua versiune a limbajului include o caracteristica cunoscuta sub denumirea de “programare pe baza de contract”. Regasita in doar cateva alte limbaje, acesta trasatura creste capacitatea programelor de a rezista impotriva utilizarii frauduloase si a virusilor informatici.
Limbajul de programare Ada a fost realizat inca de la inceput pentru a atinge trei obiective generale:
1. Stabilitate si mentenanta facila
2. Programare prin prisma activitatii umane
3. Eficienta
De atunci limbajul a fost imbunatatit continuu pentru a-i spori fexibilitatea si extesibilitatea, alaturi de oferirea unui grad mai mare de control cat si pentru facilitarea activitatii de suport tehnic. Versiunea din 2012 imbunatateste mai departe capacitatea limbajului, precum si securitatea si siguranta programelor ce incorporeaza acest limbaj.
Actualizarea raspunde necesitatilor concrete ale utilizatorilor prin introducerea unor caracteristici precum imbunatatirea portabilitatii si interfatarii cu alte limbaje, includerea de suport formal pentru programarea pe baza de contract precum si continuarea imbunatatirii capacitatilor de operare in timp real si de programare orientata spre obiect.
“Prin publicarea Ada drept standard international, utilizatorii stiu ca orice actualizare va fi accesibila dezvoltatorilor de pe tot cuprinsul globului, avand in consecinta incredere cu privire la stabilitatea actualizarilor” a declarat dl Joyce Tokar, presedinte al grupului de lucru care a dezvoltat stadardul.
Acestea sunt trasaturi de maxima importanta avand in vedere ca limbajul Ada este frecvent utilizat in domenii industriale unde securitata si fiabilitatea sunt cruciale. Putem include drept exemple industria aviatica si controlul traficului aerian, operarea satelitilor, industria medicala si bancara, sistemele de transport pe cale ferata si subterane, industria de aparare.
La inceput limbajul de programare Ada a fost comandat de catre departamentul de aparare al USA, in vederea consolidarii limbajelor militare de programare, fiind publicat ca si standard ISO in anul 1988. Limbajul a fost denumit dupa Ada Lovelace, considerata a fi primul programator de computere.
Karen Higginbottom – Timpuri noi
“Am o dilema cu privire la ceea ce este “corect politic” referitor un articol despre femeile din cadrul comitetului tehnic comun ISO/IEC JTC1, Tehnologia informatiei. Cautand deseori sa nu fiu tratata diferit “doar pentru ca sunt femeie”, acest lucru pare a fi o dihotomie. Dar, dupa ce am participat la cea de a o suta intalnire a grupului de lucru MPEG (Moving Picture Experts Group) din cadrul ISO/IEC JTC1, subcomitetul 29, Codarea informatiilor audio, vizuale, multimedia si hypermedia, din luna mai 2012, am avut o revelatie.
Erau mai mult decat cateva femei in auditoriu. Femeile aveau roluri active de vorbitori si coordonatori, atat in cadrul activitatilor standardului dar si in cadrul companiilor, universitatilor si organizatiilor in care activau. A fost o revelatie pentru mine – cumva, aproape peste nopae, femeile au atins un punct de cotitura.
Poate acest lucru este mai bine inteles privind in urma cei 25 de ani de activitate in standardizare. Am inceput activitatea cu standardele din domeniul telecom in Statele Unite, unde am fost prima femeie din cadrul organizatiei de conducere. Dupa ce am intrat in cadrul Ecma International, am fost prima femeie din audienta.
In cadrul consortiului denumit Corporation for Open Systems, unde am fost presedinte de comitet, Judy Brown era singura femeie prezenta in afara de mine – o experienta atat de speciala incat am ramas prietene pe viata. Si cand mai tarziu am inceput lucrul la HP, am fost incantata sa colaborez cu Josée Auber, care a fost intoteauna un lider eficient si competent in activitatea de standardizare, activand acum in calitate de presedinte al Ecma International. Pe scurt, doua decenii de intalniri cu atat de putine femei in activitatea de standardizare a domeniului tehnologiei informatiei si a comunicatiilor incat as putea sa le numar pe degetele de la o singura mana !
Dar in cadrul sedintei MPEG a devenit clar: in ciuda obstacolelor specifice si a provocarilor care cumva au limitat participarea femeilor, acum ele contribuie esential la procesul de dezvoltare a standardelor din acest domeniu.”
Karen Higginbottom
Presedinte
Comitetul tehnic comun ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informatiei
Kate Grant – Povestea unei mame
“Am inceput sa lucrez in domeniul standardelor industriale pentru comunicatii atunci cand primii mei patru copii au ajuns in stadiul de a putea sta singuri acasa timp de o saptamana. La cea de a doua intalnire internationala la care am participat eram din nou insarcinata si de cate ori presedintele ridica vocea, copilul se misca. In acea toamna, la trei luni de sarcina, am participat la prima conferinta internationala tinuta in Germania.
Noua luni mai tarziu, la o consfatuire in China, lucrurile au fost si mai dificile. In anii 90 zborurile nu erau atat de frecvente si o intalnire de 7 zile presupunea o deplasare de 10 zile. Cea mai mare fiica m-a insotit in calitate de baby-sitter. Intre intalniri, delegatia Regatului Unit si Alice in varsta de noua luni au vizitat cele mai importante atractii turistice iar in timpul intalnirilor fiica mea a explorat zona de langa hotelul unde eram cazate.
In calitate de editor al standardului era necesar sa particip la intalniri si toamna urmatoare cea de a doua fiica a mea a ingrijit-o pe Alice cat timp am fost plecata la Michigan. In acest timp am vizitat centrul tehnic General Motors.
Compania pentru care lucram a cooperat cu o universitate britanica pentru a furniza un ghid cu privire la noile specificatii cu privire la mesajele din procesul de fabricatie. Era foarte important sa integrez cat mai mult activitatile comitetului tehnic ISO/TC 84, Sisteme automate si integrare, pentru a asigura reflectarea lor corecta in cadrul standardului.
Doi ani mai tarziu, cea mai mica fiica si-a inceput cariera in standardizare la doar cinci saptamani. Am calatorit spre Carlsbad, California, unde am lucrat cu comitetul tehnic comun ISO/IEC JTC 1 cu privire la comunicatiile urgente.
Acest eveniment a fost urmat de doua deplasari in Japonia inainte ca fiica mea cea mica sa implineasca varsta de un an, avand ca obiect de lucru standadizarea comunicatiilor industriale.
Fiica mea cea mare a prins gustul berii japoneze, s-a imprietenit cu o familie din Yokohama in care arau adolescenti de varsta apropiata si m-a ajutat sa merg prin trenurile din Tokyo cu carutul pentru copii.
Uitandu-ma in urma, este neobisnuit sa lucrezi in standardizarea internationala cu copii atat de mici, insa am avut sansa de a fi implicata si de a contribui.
Pe masura ce activitatea mea a inceput sa includa realizarea de dezvoltari cu privire la compresia video, comunicatii si metadate, ritmul a crescut la patru intalniri pe an, tinute de obicei de MPEG (Moving Picture Experts Group). Timp de cativa ani am participat la aceste intalniri, contribuind cu pozitiile Regatului Unit si cu alte elemente specifice, cum ar fi aspectele legate de supravegherea video.
Ocazional, copiii ma insoteau pentru experienta calatoriei si imi amintesc ca au fost alaturi de mine trei din ei la o intalnire din San Francisco, urmata de o saptamana la Shanghai. In timp ce lucram, ei s-au bucurat de plimbarile cu bicicleta de-a lungul podului Golden Bridge, vizitarea Alcatrazului si explorarea diverselor locuri pitoresti ale Chinei antice si moderne.
Lucrul cu experti din intreaga lume mi-a permis sa observ diverse modalitati de a trai. Emergenta comunicatiilor globale si a tehnologiilor informatice – in mod particular propriul laptop- mi-a permis sa nu car o geanta plina de hartii in calatorile mele (si sa pretind ca este usoara ca fulgul).
Avand experienta unei dizabilitati, in momentul de fata sunt profund implicata in standardizarea legata de accesibilitate, in mod special legata de persoanele care nu sunt reprezentate de grupuri de presiune.
Copii mei m-au insotit in locuri contrastante precum Hong Kong si Sheffield, ajutandu-ma sa ma deplasez in carutul cu rotile si permitandu-mi sa raman implicata in activitatea de standardizare.
Acei din noi cu mobilitate si dexteritate manuala limitata pot arata ca oricare, insa trebuie sa luptam pentru a rezista, trebuie sa planificam calatoria in functie de tratamentul spitalicesc si trebuie sa avem la noi medicamentatia necesara. Mai avem nevoie si de extra medicatie pentru a face fata evenimentelor neprevazute precum anularile de zbor cauzate de disiparea de cenusa vulcanica astfel incat sa ne pastram calmul si sa mergem mai departe.”
Dr. Kate Grant
Consultant
Nine Tiles Networks Ltd
Marina Bosi – Conceperea formatului MP3
“Imi aduc aminte clar prima intalnire MPEG, care a avut loc la Paris in 1991. De abia m-am alaturat echipei laboratoarelor Dolby ca prima femeie inginer din cadrul departamentului de cercetare si dezvoltare, lucrand la dezvoltarea codecurilor proprietare Dolby. Am fost rugata sa reprezint Dolby pe arena standardelor internationale iar intalnirea MPEG de la Paris a fost prima mea activitate in acest domeniu.
In acele zile colegii mei si cu mine lucram la tehnicile de codare audio stereo similare cu cele luate in considerare de comitetul ISO/IEC cu privire la standadul audio MPEG. Totodata lucram la extensiile multi-canal AC-3 (cunoscute ulterior sub numele Dolby Digital).
Tehnologiile de codare audio Dolby si MPEG abordau aceleasi nevoi ale piatei si erau in competitie, asa ca m-am simtit privita cu scepticism in calitate de reprezentant al laboratoarelor Dolby. De asemenea eram singura femeie intr-o incapere plina de ingineri barbati, ceea ce nu ma ajuta deloc, asa ca in Paris primul meu instinct a fost acela de a sta tacuta si ascunsa in spatele unui birou.
Calatoream cu seful cel mare atunci si, la sosire, mi-a ordonat: “Marina, acum trebuie sa te duci si sa te prezinti tuturor.” Era ultimul lucru pe care vroiam sa-l fac si totodata cea mai dificila sarcina din cariera mea de pana atunci! Din fericire am ajuns sa intalnesc persoane care au devenit colaboratori profesionali de lunga durata si totodata cei mai apropiati prieteni personali.
Pana la urma intalnirea din 1991 din Paris cu privire la formatul MPEG a fost una in mod particular semnificativa, nu doar din punct de vedere personal (ma indoiesc ca cineva mi-a remarcat in mod special prezenta) dar si din punct de vedere istoric.
In cadrul grupului MPEG s-a pus fundamentul a ceea ce a devenit mai tarziu formatul MP3. In aceste zile toata lumea este familiarizata cu conceptul de MP3 dar in acele zile era inca un deziderat, un efort pe care majoritatea persoanelor implicate il considerau sortit pieirii.
Activitatea mea in cadrul ISO/IEC a continuat de-a lungul anilor si multumita prietenilor si colegilor nemaipomeniti pe care i-am intalnit in cadrul MPEG, m-am bucurat de un numar de succese, inclusiv coordonarea dezvoltarii noului sistem de codare audio avansata, care este utilizat astazi pe scara larga in produsele care au la baza tehnologiile iTunes si iPod de la firma Apple.
ISO/IEC a avut si continua sa aiba un rol major in dezvoltarea de tehnologie media. Ma simt onorata sa fac parte din acesta comunitate.”
Dr. Marina Bosi
Profesor consultant
Centrul pentru cercetare informatica in muzica si acustica din cadrul Universitatii Stanford, California, USA
Josée Auber – Fara probleme
“Am intrat in activitatea de standardizare pornind de la ingineria software bazata pe standarde. La inceputul anilor 90 era inca prezenta interconectarea sistemelor deschise, dar retelele bazate pe protocolul Internet si transferul de hipertext prindeau un avant din ce in ce mai puternic.
Fiind activa in cadrul comitetului tehnic comun ISO/IEC JTC 1 precum si in organisme cheie de standardizare din industrie, am fost onorata sa fac parte dintr-un grup restrans care a inventat procesul JTC 1 Specificatia disponibila public. Acest lucru mi-a permis, in cadrul JT 1, sa aduc la un numitor comun cele mai bune standarde, indiferent de origine.
Privind in urma, standardele si tehnologiile se creaza si dispar in timp, iar lectiile invatate de persoanele pe care le-am intalnit in diverse comitete se transforma in amintiri permanente. Prima lectie a venit dupa o lupta tehnica cumplita cand oponentul meu mi-a spus: “ Am dus o lupta adevarata azi – hai sa mergem si sa bem o bere impreuna !” Acest lucru s-a intamplat de multe ori, fie ca se termina cu o bautura, cu cina sau cu o cesca de ceai iar dezbaterile inversunate nu m-au impiedicat niciodata sa cunosc persoane cu trecut sau cu viziuni diferite.
Nu am avut parte de provocari speciale fiind o femeie in activitatea de standardizare si lucrand in Franta pentru o companie cu spirit californian. Totusi am avut parte de clipe amuzante ca atunci cand mi s-a spus ca pentru a convinge o anumita persoana ar trebui sa fiu un german cu voce groasa si barba. Poate ca m-am simtit in largul meu in cadrul JTC 1, un loc care nu a dus lipsa de femei in rol de lider!”
Josée Auber
Director Standards Europe
Hewlett Packard
Catherine Tilton – Cu manecile suflecate
“Mai intai permiteti-mi sa spun ca este nemaipomenit sa fiu considerata una din femeile din JTC1, sunt intr-o companie de calitate !
Alaturandu-ma activitatii in 2002, relativ incepatoare, consider ca experientele de-a lungul celor 10 ani au fost recompensatoare si mi-au oferit o multitudine de oportunitati de dezvoltare. Am avut placerea de a colabora cu o diversitate de persoane carora le-am apreciat talentul, contributiile si opiniile.
Desi aceasta apreciere este in mare parte reciproca, exista totusi un incident care imi ramane in memorie. Subcomitetul SC 37, Biometrie, din cadrul JTC 1, a fost creat in 2002, avand drept participanti initiali 17 tari care au organizat si inceput activitatea legata de biometrie.
Acest eveniment este interesant din perspectiva faptului ca au fost facute o multitudine de compromisuri si o serie de interese s-au intersectat. In calitate de conducator al delegatiei SUA a fost o provocare sa coordonez cei 25 de delegati si sa negociez cu alte organisme nationale, pana la urma reusindu-se crearea unui grup.
Cateva luni mai tarziu, unul din membrii grupului SUA mi-a spus ca un delegat strain a intrebat de ce Statele Unite au drept sef de departament o femeie. El a replicat ca, probabil, sunt cea mai calificata persoana. Sper ca mi-am dovedit mie insami acest lucru de atunci !
Pentru ca activitatea comitetului sa progreseze este nevoie de o contributie activa, de revizuiri si dezbateri. Multi participanti, la fel ca si mine, au slujbe in timpul zilei, activitatea in domeniul standardizarii fiind o “sarcina suplimentara”, deseori realizata dupa orele de lucru. Este nevoie de o combinatie unica de competenta tehnica si abilitate sociala. Sfatul mei celor interesati sa se alature este sa-si “suflece manecile”, sa inceapa sa lucreze si sa fie pregatiti pentru compromisuri !”
Catherine Tilton
Vicepresedinte, Standarde si tehnologii
Presedinte al departamentului SUA din cadrul comitetului tehnic comun ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informatiei, subcomitetul SC 37, Biometrie
Jaeyeon Song – Depasirea prejudecatilor
“In calitate de femeie ce lucreaza in standardizare si in calitate de inginer IT simt ca viata mea are o semnificatie aparte.
Sunt foarte putine femei in sedintele cu privire la standardele IT si in cei 10 ani de lucru in acest domeniu am fost de obicei singura femeie participanta. Dar am avut parte doar de caldura si gentilete si cred ca lumea standardizarii este prietenoasa cu femeile.
Intalnirile cu privire la standardele IT necesita o buna stapanire a tehnologiei, putere de convingere si o buna relationare sociala avand in vedere ca solutia standardizata trebuie sa se bazeze pe consens si pe cele mai bune tehnologii. Doar o tehnologia avansata nu poate crea un standard.
In ciuda primirii calduroase si a recunoasterii rapide, contributia tehnica a femeii nu va fi intodeauna acceptata usor intr-un mediu care este inca un domeniu al barbatilor.
Pentru mine raspunsul consta in a avea incredere in propria tehnologie si in demonstrarea capacitatii de a fi un inginer profesionist si nu o femeie participanta. Uneori acest lucru presupune depasirea prejudecatilor.
Activitatea de standardizare este interesanta si plina de provocari. Precum viata insasi are parte de suisuri si coborasuri si este plina de surprize. Si este viata pe care o iubesc!”
Jaeyeon Song
Inginer IT
Samsung Electronics
(dupa un comunicat de presa al Organizatiei Internationale pentru Standardizare)