Analiza cauzelor primare (ACP) consta intr-un set de tehnici de analiza si rezolvare a problemelor, orientate catre identificarea cauzei primare care a declansat problema.
Nevoia pentru ACP deriva din faptul ca simpla eliminarea a simptomelor problemelor nu rezolva problemele propriu-zise, fiind necesar sa se abordeze cauza primara a aparitiei acestora. Daca problemele sunt rezolvate la acest nivel primar, este extrem de probabil ca acestea sa nu se mai repete in viitor.
Pentru a intelege mai bine aceste aspecte oferim un exemplu. Un teren de tenis arata neingrijit deoarece in crapaturile asfaltului au inceput sa creasca buruieni.
• Taierea buruienilor elimina doar simptomele, avand in vedere ca acestea vor creste iar.
• Distrugerea/eliminarea radacinilor (cauza primara, principala) elimina definitiv problema.
Daca exista mai mult de o singura cauza principala, descoperita dupa derularea analizei, toate acestea trebuie abordate si eliminate pentru reusita finala a ACP. O analiza a cauzelor primare se considera a fi reusita atunci cand problema nu se mai repeta. In continuarea exemplului nostru de mai sus, plombarea crapaturilor din teren previne cresterea ulterioara a buruienilor.
Analiza cauzelor primare reprezinta in principal o actiune de tip reactiv, avand in vedere ca actiunile corective si analiza propriu-zisa au loc dupa derularea evenimentului sau dupa aparitia problemei.
Cea mai comuna abordare in a rezolva problemele consta in gasirea rapida a unei solutii pentru rezolvarea acesteia. Acesta abordare nu ajuta pe termen lung. Asta deoarece nu luam nicio masura pentru a intelege motivele din cauza carora a aparut problema. Totodata nu luam nicio actiune pentru a o preveni sa reapara.
O mai buna abordare consta in a analiza dincolo de aspectele evidente si de a gasi un mijloc eficient pentru a elimina cauza primara care a dus la aparitia problemei.
Etapele desfasurarii unei analize a cauzelor primare sunt:
Culegerea datelor
• Definirea clara a problemei/nonconformitatii.
• In momentul identificarii unei cauze potentiale trebuie culese cat mai multe informatii despre aceasta.
• Documentati-va cat mai complet despre problema.
Derularea analizei
• Utilizati orice tip de instrument si tehnica a analizei cauzei primare pentru derularea acesteia.
• Folositi-va gandirea logica si alegeti cea mai buna modalitate posibila pentru a rezolva problema intr-o maniera simpla, eficienta si necostisitoare. Aveti grija sa eliminati cauzele improbabile.
Implementati solutia
• Recomandati si implementati cea mai buna solutie.
• De asemenea, aveti grija sa evitati ca aceste actiuni corective sa nu induca alte probleme conexe neprevazute. Verificati ca acest tip de probleme colaterale sa nu apara.
• Utilizati datele din cadrul ACP si folositi-le in cadrul programelor de imbunatatire continua.
Chiar daca nu este posibil intotdeauna sa eliminam complet cauza primara, de cele mai multe ori avem capacitatea de a preveni reaparitia problemelor.
Analiza cauzelor primare poate fi folosita in orice domeniu in care organizatia utilizeaza sisteme bazate pe:
• siguranta
• productie
• procese
• eliminarea defectiunilor
• programe informatice
Cele mai obisnuite (comune) instrumente si tehnici utilizate in cadrul ACP sunt:
• Diagrama Fishbone (Ishikawa) – utilizata de-a lungul sedintelor tip ‘brainstorming”, cand exista mai multe posibilitati de raspuns la o problema existenta.
• Diagrama Pareto – utilizata pentru a clasifica problemele pe baza principiului Pareto, (cunoscut si sub denumirea de “regula 80-20”) potrivit caruia 80% din efecte (probleme in cazul nostru) provin din 20% din cauze.
• Diagrama cauza-efect – utilizata pentru a gasi cauzele si efectele tuturor posibilelor cauze ale problemei.
Exemple unde se pot folosi analizele cauzelor primare:
• Rezolvarea reclamatiilor clientilor in cadrul unei organizatii prestatoare de servicii.
• Repararea nonconformitatilor descoperite in urma unui audit, in cadrul unei companii dezvoltatoare de software.
• Infiltrarea de apa dintr-o conducta incastrata in pardoseala unui supermarket.
• Comensurarea numarului de bug-uri detectate in cadrul unei revizuiri a testarii unui nou program informatic.